Acest fenomen de ardere anormala a amestecului carburant in cilindri motorului este caracterizat prin aceea ca, desi scanteia produsa de bujii declanseaza arderea, procesul efectiv de avansare a frontului de flacara nu are o continuitate normala, astfel ca in anumite zone din camera de ardere amestecul carburant se autoaprinde, determinand o functionare anormala a motorului. O definitie mai usor de inteles este aceea care spune ca autoaprinderea este fenomenul ce face ca amestecul aer-combustibil sa se aprinda de unul singur, fara ca acest lucru sa fi fost determinat de scanteia bujiilor.

• Care sunt efectele detonatiei asupra motorului?

Desi motorul este astfel conceput si proiectat incat sa functioneze in conditii de temperatura, presiune si forte mecanice extreme, detonatiile imping valorile acestor factori catre limitele lor superioare, provocand deteriorari ale pistoanelor, supapelor ori bujiilor (deformare, topire etc.).

De asemenea, efectele negative ale detonatiei se rasfrang in mod direct si asupra performantelor motorului. Astfel, cand motorul detoneaza, pe langa cresterea simtitoare a consumului de carburant, se produce si o scadere a cuplului motor. Si, daca nu era de ajuns, un rezultat negativ al detonatiilor este si acela ca determina cresterea cantitatii de emisii poluante eliberate in atmosfera.

Controlul detonatiei

Din fericire da, se poate vorbi despre un control al detonatiei, sau mai exact, despre contracararea efectelor sale. Aceasta sarcina revine asa-numitului senzor de detonatie, un senzor montat pe blocul motor ce are rolul de a detecta vibratiile. Functionand pe principiul piezoelectricitatii, senzorul capteaza vibratiile puternice produse in cilindru (care sunt propagate prin blocul motor) si transmite mai departe un semnal unitatii electronice de control a motorului (ECU).

Senzorul de detonatție este compus dintr-un cristal piezoelectric si o masa seismica. In functie de semnalul pe care acesta il transmite catre ECU, si pe baza pozitiei pistoanelor in cilindru, calculatorul de injectie este capabil sa determine in care cilindru a avut loc detonatia.

In baza informatiilor colectate, ECU va actiona in sensul eliminarii detonatiei prin corectarea avansului la aprindere. Practic, cand se detecteaza o detonatție pe un anumit cilindru, avansul va fi redus si apoi crescut in mod gradual pana cand este detectata o alta detonatie. De asemenea, la motoarele supraalimentate (turbo sau cu compresor mecanic) ECU intervine si asupra sistemului de supraalimentare reducand progresiv presiunea aerului comprimat introdus in cilindri.

Cat priveste detectia detonatiei la motoarele cu patru cilindri, un singur senzor este de regula suficient. Insa, pentru motoarele cu mai multi cilindri, sau chiar doua bancuri (V6, V8, etc.), un singur senzor nu are randamentul necesar. In asemenea cazuri se utilizeaza minim doi senzori de detonatie.

Avand in vedere efectele negative expuse mai sus, este destul de limpede ca functionarea senzorului de detonatie este practic indispensabila. Cu toate acestea, in cazurile in care acesta se defecteaza, este bine de stiut faptul ca utilizarea unei benzine cu cifra octanica cat mai mare va preveni pe cat posibil aparitia detonatiilor. Practic, cu cat benzina are cifra octanica mai mare, cu atat limita de autoaprindere a amestecului carburant este mai ridicata.